despărțitură

羅馬尼亞語

詞源

源自 despărți +‎ -tură。

名詞

despărțitură f (複數 despărțituri)

1. 隔牆

變格

despărțitură的變格

	單數		複數
	不定	定	不定	定
主格/賓格	(o) despărțitură	despărțitura	(niște) despărțiture	despărțiturele
屬格/與格	(unei) despărțiture	despărțiturei	(unor) despărțiture	despărțiturelor
呼格	despărțitură, despărțituro		despărțiturelor